Cum funcționează compostoarele?

Compostarea este un proces natural de descompunere a materialelor organice, prin care deșeurile vegetale și resturile alimentare sunt transformate într-un îngrășământ natural, bogat în nutrienți. Compostoarele sunt dispozitive special concepute pentru a facilita acest proces în condiții controlate, accelerând descompunerea și reducând impactul asupra mediului.

Principiile de bază ale compostării

• Descompunerea materialelor organice: Compostarea se bazează pe activitatea microorganismelor precum bacterii, ciuperci și actinomicete, care descompun materialele organice în condiții optime de umiditate, temperatură și aerare.
• Echilibrul dintre carbon și azot: Pentru a obține un compost sănătos și eficient, este necesar să se mențină un echilibru între materiale bogate în carbon (de obicei denumite „maro”) și cele bogate în azot („verzi”). Materialele „maro” de pus în compostoare includ frunze uscate, crengi, carton sau rumeguș, în timp ce materialele „verzi” sunt reprezentate de resturi de legume, fructe, iarbă proaspăt tăiată și zaț de cafea.
• Controlul umidității și al aerării: Microorganismele implicate în procesul de compostare au nevoie de un mediu umed, dar nu excesiv de ud, și de suficient oxigen pentru a-și desfășura activitatea. Lipsa aerului duce la apariția proceselor de fermentare anaerobă, care produc mirosuri neplăcute și încetinesc descompunerea.

Tipuri de compostoare

• Compostoare statice: Acestea sunt cele mai simple modele, formate dintr-un recipient închis sau parțial deschis, în care se introduc materialele organice. Descompunerea are loc natural, în timp, iar aerarea este realizată prin amestecarea manuală a compostului.
• Compostoare rotative: Acestea sunt prevăzute cu un tambur sau un cilindru care poate fi rotit. Acest sistem facilitează amestecarea frecventă a materialelor, accelerând procesul de descompunere și asigurând o aerare corespunzătoare.
• Compostoare cu mai multe camere: Aceste modele permit separarea materialelor aflate în diferite stadii de descompunere. Într-o cameră se adaugă materiale proaspete, în alta se păstrează materialele care se află în proces de transformare, iar în ultima cameră se colectează compostul matur.

Cum funcționează un compostor 

• Colectarea materialelor organice: Procesul începe prin colectarea deșeurilor organice, atât din grădină, cât și din gospodărie. Este important să se evite introducerea resturilor de carne, lactate sau grăsimi, deoarece acestea atrag dăunători și pot cauza mirosuri neplăcute.
• Aranjarea stratificată a materialelor: Materialele trebuie așezate în straturi alternante, pentru a echilibra conținutul de carbon și azot. De exemplu, un strat de frunze uscate poate fi urmat de un strat de resturi de legume.
• Asigurarea aerării: În compostoarele rotative, acest lucru se face prin simpla rotire a tamburului. În cele statice, este necesară folosirea unei furci sau a unui băț pentru a amesteca periodic materialele. Aerarea previne apariția bacteriilor anaerobe și menține un proces sănătos de descompunere.
• Menținerea umidității: Compostul ar trebui să aibă o umiditate comparabilă cu un burete stors. Dacă este prea uscat, se poate adăuga apă; dacă este prea umed, se adaugă materiale absorbante, precum frunze uscate sau rumeguș.
• Monitorizarea temperaturii: În primele săptămâni, compostul poate atinge temperaturi ridicate, chiar peste 60°C, datorită activității intense a microorganismelor. Aceasta este o etapă normală și necesară pentru distrugerea eventualelor semințe de buruieni sau agenți patogeni. Pe măsură ce materialele se descompun, temperatura scade.

Maturarea compostului: Procesul complet de compostare poate dura între două luni și un an, în funcție de tipul de compostor, de materialele folosite și de cât de bine sunt controlate factorii de umiditate, aerare și temperatură. Compostul matur are o textură sfărâmicioasă, o culoare închisă și un miros plăcut de pământ reavăn.

Beneficiile utilizării compostoarelor

• Reducerea deșeurilor menajere: Prin compostare, o mare parte din deșeurile organice care ajung de obicei la groapa de gunoi sunt transformate în resurse utile pentru grădină.
• Obținerea unui îngrășământ natural: Compostul este bogat în nutrienți importanți pentru plante și îmbunătățește calitatea solului, contribuind la retenția apei și la dezvoltarea unui sistem radicular sănătos.
• Diminuarea poluării: Prin reducerea cantității de deșeuri biodegradabile care ajung la depozitele de gunoi, scade emisia de gaze cu efect de seră, cum ar fi metanul.
• Economii financiare: Folosind compostul produs acasă, se poate reduce semnificativ necesitatea achiziționării de îngrășăminte chimice sau soluri îmbogățite.

Prin înțelegerea modului în care funcționează compostoarele și aplicarea corectă a tehnicilor de compostare, orice gospodărie poate contribui la protejarea mediului și la dezvoltarea unei grădini mai sănătoase și mai productive. Ai încercat până acum să folosești un compostor?