noi umblam si colindam versuri

Noi umblam si colindam – versuri

Noi umblăm și colindăm – versuri

Noi umblăm și colindăm,
Leru-i ler și flori de măr,
Din Betleem venim,
Pe Mesia-L slăvim.

Noi umblăm și colindăm,
Leru-i ler și flori de măr,
Veste bună noi dăm,
Pe Hristos Îl lăudăm.

Într-o iesle s-a născut,
Leru-i ler și flori de măr,
Pruncul Sfânt, Pruncul Slăvit,
Fiul Tatălui iubit.

Steaua sus răsare acum,
Leru-i ler și flori de măr,
Magii vin cu daruri sfinte,
Închinare îi aduc.

Noi umblăm și colindăm,
Leru-i ler și flori de măr,
Din Betleem venim,
Pe Mesia-L slăvim.

Importanța culturală și semnificația colindei “Noi umblăm și colindăm”

Colinda „Noi umblăm și colindăm” este una dintre cele mai cunoscute și iubite creații din repertoriul colindelor românești. Aceasta captează esența tradițiilor de Crăciun și aduce lumină și speranță în sufletele celor care o ascultă. Colindele sunt o parte esențială a tradițiilor românești de sărbători, iar „Noi umblăm și colindăm” nu face excepție, fiind adesea cântată de grupuri de colindători care aduc vestea Nașterii Domnului în casele oamenilor.

Asemenea altor colinde, „Noi umblăm și colindăm” îmbină elemente religioase cu tradiții populare. Versurile reflectă bucuria Nașterii lui Hristos și invită ascultătorii să se alăture sărbătorii acestui eveniment sacru. Imaginea colindătorilor care umblă și aduc vestea cea bună este un simbol al comunității și al unității, elemente esențiale în perioada sărbătorilor de iarnă.

Colindele, inclusiv „Noi umblăm și colindăm”, au o funcție duală: pe de o parte, sunt expresii artistice și culturale, iar pe de altă parte, sunt un mijloc de păstrare și transmitere a credinței creștine și a tradițiilor strămoșești. Ele sunt adesea cântate de grupuri de tineri, care își asumă rolul de mesageri ai bucuriei și ai speranței, continuând o tradiție seculară.

Colinda „Noi umblăm și colindăm” este caracterizată de o simplitate și o frumusețe care o fac accesibilă tuturor, indiferent de vârstă sau statut social. Repetiția versurilor și ritmul melodios facilitează memorarea și interpretarea sa, astfel încât să poată fi cântată de toți membrii comunității. Această simplitate stilistică corespunde modului în care colindele au fost transmise oral de-a lungul generațiilor.

Un alt aspect important al colindei „Noi umblăm și colindăm” este utilizarea simbolului „lerului” și a „florilor de măr”. Lerul este un termen cu rădăcini străvechi, probabil de origine slavă, care în colindele românești semnifică bucuria și speranța, fiind adesea asociat cu sărbătorile de iarnă. Florile de măr, pe de altă parte, sunt un simbol al primăverii și al reînnoirii, creând un contrast armonios cu iarna și sugerând eterna ciclicitate a naturii și a speranței umane.

Impactul cultural al colindelor, și implicit al colindei „Noi umblăm și colindăm”, este semnificativ în societatea românească. Ele reunesc comunitățile în jurul unor valori comune, promovând solidaritatea și generozitatea. Actul de a colinda este în sine un gest de bunătate și comuniune, aducând împreună generații și creând amintiri de neuitat.

În concluzie, colinda „Noi umblăm și colindăm” nu este doar un simplu cântec de Crăciun, ci un element esențial al patrimoniului cultural românesc. Prin versurile sale, colinda reflectă atât credința, cât și tradițiile strămoșești, oferind în același timp o sursă de bucurie și speranță pentru toți cei care o ascultă. Ea continuă să fie cântată cu drag și să fie transmisă din generație în generație, păstrând vie o tradiție frumoasă și semnificativă.